Pana la urma care-i treaba cu frumusetea si stilul?

15:26

Imi zice sora-mea ieri: "Mi se pare ca sunt urata, ca nu arat bine deloc."
Eu ma uit la ea lung, dau din cap dezaprobator timp in care imi vin in minte ideile de mai jos.

Sora mea are 15 ani e destul de inalta, are cel mai drept si bogat par brunet cu reflexii calde pe care l-ati vazut vreodata, este putin creola, are picioarele lungi si niste ochi foarte frumosi.Ca sa nu mai zic ca are o fata frumoasa cu trasaturi dulci.Ca sa nu mai zic ca are niste sani foarte frumosi pentru varsta ei.Daca eu o vad asa, ca am crescut cu ea, ca ii stiu fiecare miscare de cand era bebelus, imaginati-va cum o vede un strain?
Mie mi se pare o fata foarte frumoasa care are nevoie de putin ajutor in a-si gasi un stil personal si a arata perfect.Pentru ca are un potential urias si trebuie explorat.

Mi-as fi dorit mult ca atunci cand aveam eu 15 ani sa fi avut si eu o sora mai mare care sa imi poata da sfaturi legate de moda si frumusete, de la care sa ma inspir si sa imprumut sau sa primesc cosmetice si haine in trend.
Nu am avut.In schimb visam cu ochii deschisi uitandu-ma la emisiunile de stil de pe Euforia, cele care se difuzau seara si in weekend, in care fetele incercau sa recreeze tinute de catwalk cu un buget mic si cu hainute de prin seconduri.
Mai era o emisiune in care veneau diverse femei foarte ocupate cu job/copii, etc care aratau neingrijit si incercau sa isi gaseasca un stil cu ajutorul expertilor in domeniu, care le coafau, machiau si imbracau de nici ele nu se mai recunosteau in oglinda.
Visam sa am cele mai frumoase haine si cei mai cool pantofi in conditiile in care pe la varsta aia de 13-15 ani, majoritatea hainelor mele imi displaceau: ba erau prea mari, ba erau haine modificate de mine din haine mai vechi, ba erau chestii pe care le improvizam eu din altceva si iesea un fiasco total.
Bineinteles si eu ca orice adolescent m-am confruntat cu o acnee super urata, cu par gras, cu confuzii legate de menstruatie, epilare, unghii, sprancene si implicit pensat, dar nu mi se parea ca sunt urata deloc.Adica incercam cat de cat sa am un self-esteem cat mai ridicat.Eram mai slaba ca acum dar asta si pentru ca nu eram suficient de dezvoltata.
Eram foarte preocupata de cum arat si de nenumarate tratamente de infrumusetare pe care le gaseam prin reviste si le testam pe pielea mea.Eram inebunita dupa mastile home-made din fructe, miere, argila, pe cap imi puneam ulei de masline de 3 ori pe luna, imi faceam pedichiura cate doua ore la cateva zile, imi faceam scrub cu zat de cafea si bai cu flori.Si mi se parea ca e normal.
Incercam pe cat puteam sa fiu asa cum mi-am dorit mereu, adica cea mai buna varianta a mea.
Mi-am facut chiar si o enciclopedie a frumusetii din articole decupate de prin diverse ziare/reviste pe care le puneam intr-un dosar personalizat cu fotografii cu trandafiri si alte lucruri frumoase gasite prin revistele nemtesti de demult.

Vremea a trecut si simt ca am o responsabilitate ca femeie.Aceea de a o ajuta pe sora mea sa devina exact cum si-a dorit.Sa ii placa ce vede in oglinda, sa se iubeasca pe sine si sa incerce pe cat posibil sa isi dedice timpul in a deveni cea mai buna varianta a ei,atat fizic cat si psihic.



Sfatul meu este urmatorul:

Nu va lasati pe tanjeala.Incercati sa deveniti in fiecare zi mai bune din toate punctele de vedere.Concentrati-va atentia pe produse de ingrijire excelente mai mult decat pe machiaj,pe un corp tonifiat si armonios mai mult decat pe niste haine extravagante sau cine stie ce falsuri lipite/atasate de voi.Si daca credeti ca e prea tarziu, nu e prea tarziu.Habar n-aveti cat conteaza pentru sufletul vostru sa va simtiti confortabil cu voi.

E greu, stiu.Daca ar fi fost usor, toate femeile ar fi fost modele la Victoria's Secret. Eu nu incurajez anorexia, infometarea si pastilele de slabit sau dietele draconice, eu incurajez miscarea, injrijirea temeinica, somnul bun si odihnitor, mancarea curata si gandurile pozitive.Incurajez naturaletea si simplitatea. Incurajez linistea interioara si atitudinea relaxata si feminina.

Treaba cu stilul e un subiect foarte controversat in mintea mea. Pe de-o parte imi doresc sa ma imbrac stilat si cu bun gust, pe de alta parte, vreau sa fiu uneori pur si simplu eu (cea a carei stil nu e neaparat in tendinte) dar care e fericita.N-o sa fiu niciodata un beauty&lifestyle blogger de succes pentru ca nu prea am timp sa ma pozez peste tot unde ma duc sau tot ce port.Si asta pentru ca sunt mult prea fericita cu momentele mele si nu am timp de social media.Chiar dimineata in drum spre job am auzit la radio: "Daca nu ai poze din weekend pe facebook inseamna ca te-ai distrat prea bine si nu ai avut timp sa postezi".Si asa este.

Indiferent ca aveti 15 ani sau 35 incepeti de astazi sa lucrati la voi.Nu aveti bani de sala? Cu siguranta aveti o pereche de pantofi sport si puteti iesi la alergat.Incepeti cu 5 minute pe zi, pana cand ajungeti la o ora.Nu faceti totul in graba, luati lucrurile pe rand.Nu va asteptati la rezultate fabuloase din prima zi, un corp perfect si o minte implinita se obtin cu rabdare.
Credeti ca parul vostru arata jalnic? Puneti-va o masca cu ulei de masline si un galbenus de ou (pentru par uscat) sau una cu argila cosmetica (pentru par gras) si apoi invatati tehnica coafarii cu peria.Veti fi uimite de rezultat.Oferiti-va rabdare si munciti intens.Cea mai buna investitie este in voi.


Daca as mai avea 15 ani acum, cu mintea de acum probabil as fi facut lucrurile altfel.Este luni, hai sa incepem o schimbare.


O saptamana inmiit de frumoasa!



Cleo

You Might Also Like

0 comentarii