Bucuria de a avea totul

11:03


Citeam acum putin timp o carte cu acelasi titlu. Cand am inceput-o ma enerva totul la ea, nestiind de fapt ce ascunde. Credeam ca este vorba despre cat de minunat este sa ai totul, din punct de vedere material. Dupa ce am terminat-o mi-am dat seama:  sa ai totul nu inseamna numai niste posesiuni care te fac fericit pe moment. Si atunci am inteles ca eu de fapt nu am nimic dar am foarte multe.
Nu am nimic material, dar de fapt sunt foarte bogata!
Am libertatea de a face ceea ce imi place si la ce am visat de mult. Am bucuria de a ma trezi dimineata stiind ca urmeaza cateva ore de intensa munca pentru visul meu. Am linistea de a ma relaxa dupa-masa cand simt ca merit o pauza. Am privilegiul de a avea langa mine oameni la care tin si care ma inteleg.  Am gandurile si ideile mele care uneori imi trec prin cap mai repede decat as reusi eu sa le astern pe hartie. Am imaginatia care imi permite sa imi proiectez visele in cel mai mic detaliu alaturi de puterea de munca ce ma face sa continui. 
Cand zilele cu nori se apropie, ma imbrac comod si o iau la pas pe stradutele din Cluj, in parcuri si pe strazi lungi ca sa reusesc sa imi adun fortele.
Ma opresc, admir florile sau copacii verzi de atata viata si imi multumesc inca o data pentru: 

Pentru ca, incerc sa le fac pe toate. Am zile cand nu vreau sa fiu perfecta si nici nu incerc. Zile cu cearcane, par valvoi, nesomn, indispozitie, griji si uneori si framantari. Insa zilele acelea sunt un profesor bun pentru mine si ma invata ca pot sa iau o pauza,sa imi adun gandurile si sa incep din nou.

Pentru ca, am uitat o perioada cum este sa ma pot plimba in liniste pe stradutele ce mi se pareau magice cand am ajuns pentru prima data in Cluj, cat de tare ma fascinau si cat de mult ma cufundam in visarea ce ti-o da acest perfect oras din inima Transilvaniei.



 Pentru ca acele zile trebuie exploatate la maxim. Zilele alea sunt ca niste boom-uri de energie, motivatie, creativitate si speranta, de care vreau sa profit la maxim si care imi demonstreaza ca pot si ca vreau.

Pentru ca nu tot timpul am ceva de spus. Atunci aleg sa raman in umbra, sa privesc, si sa analizez. Aunci ma pot evalua, pot intelege exact ce simt, incotro vreau sa merg si cum pot face lucrurile in continuare. Sunt zilele care ma invata cate ceva despre mine, de obicei lectii destul de valoroase despre empatie, bunatate si respect.

Pentru ca dupa zilele in care cearcanele predomina, vine si stralucirea. Glow-ul acela minunat care te complimenteaza, te face o super persoana si iti da o incredere inimaginabila in tine.

Pentru ca acelea sunt cele mai pretioase zile. Sunt fericita cand vad atata verde viu in jurul meu, cand pot bea o cafea pe balcon, in baia de soare, cand ma trezesc odihnita, cand ma tin de mana cu prietenul meu si ne plimbam prin parcuri, cand ii fac pe altii fericiti. 



Pentru ca drumul meu nu e tocmai batatorit si ma pot impiedica la orice pas. Pentru ca incerc mereu sa gasesc motivatia in povestile oamenilor frumosi, casele colorate, arta urbana, muzica fara de care nu as exista si dragostea. Cea pe care o dai si cea pe care o primesti.
Pentru ca atunci functionez la capacitate maxima si nu vreau sa ratez vreun moment in care pot fi eu 100%. Sunt acele zile cand simt ca pot sa mut si munti si tot ce imi doresc este ca ziua sa aiba mult mai multe ore decat in mod normal, ca sa le fac pe toate.


Pentru ca nu puteam merge mai departe cu pietre grele din trecut atarnand de picioarele mele. Sunt acele zile care m-au invatat ca vrei sa mergi mai departe, trebuie sa lasi lucruri, oameni, stari, idei, sa plece. Ca sa faci loc unora noi, de la care poti invata cate ceva.


Pentru ca nimeni nu ramane langa tine decat cei care te cunosc cu adevarat, cei pe care i-ai lasat in viata ta si care au ramas sa iti ofere un umar de plans in situatii mai grele. Sunt acei oameni cu care continui sa vorbesc, sa ma vad si sa ii contactez, indiferent cat sunt de departe. Pentru ca fiecare conversatie cu ei ma umple de bucurie si speranta.



Pentru ca aceea a fost ziua in care viata mea s-a schimbat. Si am luat decizia de a nu ma uita in spate si de a o apuca pe un drum nou, cu picioarele goale si mii de sperante in suflet. A fost ziua cand m-am vindecat de sfera mea de confort.

Pentru ca aceea a fost cea mai frumoasa din viata mea. In care am lasat energia aia ca o stralucire sa iasa la suprafata si sa izbucneasca intr-un zambet vindecator. Aceea a fost ziua in care nu numai eu am suras, dar si ceilalti din jurul meu.
Intr-un final eu mi-am dat seama: chiar am totul!

Photo credit: Ada Ivanov
Rochie Zara (outlet)
Jacheta Bershka (outlet)
Pantofi DePurtat.ro
Ochelari H&M

You Might Also Like

0 comentarii