Tot ce stiam eu erau cantece triste

11:00



A fost o perioada din viata mea cand daca ma bucuram prea tare de ceva anume, indiferent cat era de neinsemnat, viata avea grija sa imi demonstreze ca am ras prea mult, ca m-am bucurat prea mult, ca ar trebui sa o las mai moale cu zambetele si sa ma concentrez pe altceva. Daca nu faceam asta, si radeam in continuare, imi dadea  o palma rece si usturatoare care imi lasa urme de lacrimi pe obraji. Practic, instant Karma. Nu stiu daca mi-am platit anumite pacate sau nu insa lucrurile astea ma deranjau pentru ca am ajuns la un moment dat sa imi mai fie frica de fericire si de clipe frumoase pentru ca stiam ca ascund de fapt o mare dezamagire si tristete. 

Cum m-am vindecat de asta, aflati mai jos.

Intr-o zi am hotarat ca vreau sa ma opresc din ciclul asta vicios de soare-ploaie. Nu ar trebui sa fie asa  viata nimanui. Nu ar trebui sa regreti fiecare clipa in care zambeai pentru clipele in care plangi. Dupa ce am mai bagat unele lucruri la cap am inteles ca uneori e ok sa ii dai tu un sut in fund vietii si sa o trimiti naibii cu ploaia ei cu tot. La inceput mai greu, dupa aia tot mai usor.

M-am vindecat de boala care ma urmarea de ani de zile, timid, incet dar sigur. Am inceput prin a nu renunta la propria mea persoana. Vietii nu ii placea de mine, efectiv. Ma punea in situatii jenante, trebuia sa fac compromisuri care oricum nu ma faceau sa ma simt bine, parca trebuia sa muncesc mai mult ca altii pentru acelasi rezultat. M-a trantit de toti peretii, am plans, mi-am pus o mie de intrebari, m-am invinovatit, nu reuseam sa gasesc nici o scapare.

Dar, intr-o zi,cand m-am saturat i-am trantit-o in fata.
Nu am mai suportat sa fiu eu cea mai defavorizata in fata ei. Asa ca m-am imbracat cum mi-a placut mie mereu, am purtat cei mai inalti pantofi, am purtat cel mai scandalos ruj si am iesit la plimbare. Singura, cu gandurile mele. Dupa doua ore de plimbat prin Cluj mi-am dat seama ca puterea e de fapt in mintea mea si ca toate cantecele triste pe care le stiam erau de fapt un intro la cele mai frumoase hituri care alcatuiau viata mea viitoare. Si atunci am inteles ca uneori rezolvi lucrurile mai usor daca esti mai taios si direct. Chiar functioneaza.
Ce m-a ajutat in lupta cu cantecele triste din trecut? Increderea in mine, zambetul si puterea de a visa. O putere a generatiei mele, o putere a generatiei millennials.










Photo credit: Ada Ivanov
Jacheta de piele Shein
Tricou Aer Wear
Fusta Bershka (second hand)
Pantofi Lefties (outlet)


You Might Also Like

0 comentarii