Desfa-te in bucati si construieste-te la loc asa cum iti doresti

15:38

Trecerea timpului, schimbarea joburilor, diversele angoase zilnice fac din noi uneori o masinarie care functioneaza intr-un ritm dorit mai mult de altii. Timpul este cel care pune cea mai mare presiune pe noi si tot el reuseste sa ne destabilizeze infiorator. Totul se invarte in jurul timpului si in jurul a ce vor altii sa faci.  Aud in jurul meu, la tineri de varsta mea (pana in 30 de ani) ca nu au idee ce vor sa faca in viata asta. Unii imi spun cu tristete ca au 23-25-27 de ani si nu au realizat nimic pana acum. Ca nu stiu incotro sa o apuce. Simt tristetea in glasul lor si mai mult de atat simt dorinta lor de "a face ceva" pe lumea asta insa nu au nici un punct de reper. Nimic de care sa se agate. 


Am si eu naiva varsta de 23 de ani si pot spune ca nici eu nu stiu exact cum va arata viata mea la 30. Ce o sa fac la 40. Nici eu nu am realizat mare lucru pana la varsta asta. Nici eu nu am idee ce voi face la anul. Insa stiu ce voi face acum: voi cauta, voi citi, voi invata, ma voi interesa de diverse lucruri, idei, pareri, carti, locuri, evenimente, oameni. Asta pentru ca sunt de parere ca dupa ce termini facultatea nu inseamna ca nu mai ai nimic de invatat. E ca la scoala de soferi: 30 de ore sunt insuficiente pentru a te descurca cu dexteritate si fluenta in trafic. Asa ca, daca imi permiteti, voi asemana traficul dintr-un oras cu drumul in viata. La fel de aglomerat uneori, la fel de stresant, la fel de zgomotos. Cei care o sa te depaseasca nu inseamna ca o sa ajunga teferi la destinatie sau mai repede ca tine. Cei care ezita putin intr-o intersectie, nu inseamna ca sunt soferi mai putin capabili. Cei care merg cu 50 km/h cand drumul e liber  prefera sa mearga intr-o directe bine stabilita mai incet, decat cu viteza spre nicaieri.  Iar cel mai important lucru pe care toti trebuie sa il tina minte este ca cei care circula cu viteza, nu au aceeasi destinatie ca a ta. 

Am crescut cu ideea ca dupa terminarea facultatii, in cativa ani trebuie sa fii deja "realizat". Adica trebuie sa ai deja o casa sau un apartament, o sotie/un sot , un job stabil si bineinteles, minim un copil. O mare parte din fostii mei colegi de facultate sunt casatoriti deja. Unii dintre ei au si copil. Nu mai vreau sa va spun despre colegii de liceu, care au copii mari deja. 
Asta inseamna "sa fii realizat"? Cu dezvoltarea personala cum ramane? Cu progresul personal, spiritual, emotional, cum ramane? 

Televiziunea ne-a aratat ca noi, copii anilor '90, vom ajunge la maturitate dupa 20 de ani si sigur vom avea o casa, o masina si bani pusi deoparte. Nimic mai fals. Nimic mai neadevarat. Am crescut cu ideea ca vara neaparat vei merge intr-o vacanta exotica, vei manca cina la un restaurant scump in fiecare seara si vei sparge o gramada de bani la shopping in mall. Dar nimeni nu ne-a spus ca de fapt, dupa terminarea facultatii sau cand ajungi teoretic adult, lucrurile nu-s chiar asa roz cum par si nicidecum viata ta nu va fi usoara. Asta daca nu ai un backup: parinti, rude, iubiti sau soti cu bani. 


Sa pornesti descult in viata nu este un handicap, ba chiar mai mult este un implus catre a face tot posibilul sa iti pui lucrurile pe picioare. E al naibii de greu sa o iei de la 0 de multe ori si sa nu stii pe ce drum sa o apuci. Pentru ca la 20 si un pic de ani prea putini dintre noi stiu exact ce vor sa faca si incotro se indreapta viata lor. Si nu cred ca e neaparat un lucru rau, pentru ca asta e momentul sa experimentezi si sa vezi ulterior cum ti-ar placea sa arate viata ta si implicit pe ce drum vrei sa o apuci. Nu-i o problema daca esti deprimat/a ca viata ta de la varsta asta e ciudata, plina de angoase si nelinisiti. E normal, face parte din procesul de maturizare si intelegere a lucrurilor. Iti vei da seama ce vrei, cine esti si unde vrei sa ajungi printr-o reteta simpla: asimiland informatii despre tot si toate.  Daca altii la varsta ta au "realizat" cine stie cate nu inseamna ca tu ti-ai ratat viata si aici se incheie capitolul tau. Nu! Ai timp sa vezi clar care sunt obiectivele tale si unde vrei sa ajungi. Pana la urma abia ai iesit din adolescenta.


Probabil, singurul avantaj al generatiei noastre este accesul la informatie. In rest pot spune ca suntem cea mai dezavantajata generatie pe care o are Romania. Sunt multi care muncesc enorm ca sa supravietuiasca si isi calca peste sentimente si trairi lucrand zeci de ore pe saptamana ca sa isi poata platii facturile/ creditele sau apartamentele luate prin banca si vor purta lanturile astea grele zeci de ani. Sunt altii care pur si simplu asteapta sa li se intample lucruri bune si iau totul de-a gata fara sa zica macar un "multumesc" vietii. Sunt multi care dau din coate si, printr-o circumstanta favorabila, ajung la succes. Pana la urma sunt de parere ca norocul ti-l mai faci si cu mana ta. Si chiar zilele trecute mi-am dat seama de ce viata mea a avut o panta descendenta in ultima perioada: pentru ca am incetat sa ma dezvolt personal, spiritual si emotional. E un cerc vicios in care nu mi-am dat seama cum am intrat. 

Practic, lucrurile au stat ca in diagrama de mai jos:


Va regasiti? Asa-i ca va suna cunoscut? 


Asadar, tot ce trebuie sa faci pentru ca viata ta sa fie una  mai buna este sa nu incetezi sa citesti, sa te documentezi, sa te autoeduci, sa te autodescoperi, sa intrebi, sa ceri ajutorul, sa te inconjori cu oameni de calitate, sa iti analizezi sentimentele, reactiile si sa nu te dai batut/a.

Practic, te desfaci in bucati, tu ca entitate mentala si spirituala si te construiesti la loc in persoana in care iti doresti sa fii. Totul cu ajutorul magiei cunoasterii.



O viata luminoasa!

Cleopatra

You Might Also Like

0 comentarii